Câteva idei legate de reforma în educa?ie

ACRUPO Announcements | September 8, 2010

Ideile ce vor urma sunt generate dintr-o dubl? perspectiv?: cea de profesor universitar la Universitatea York, Ontario care include calitatea de Pre?edinte fondator ACRUPO (Association of Canadian – Romanian University Professors in Ontario) cât ?i cea de profesor la Universitatea « Aurel Vlaicu » (UAV) din Arad care include fosta calitate de rector.

Cunosc dup? 25 de ani de activitate foarte bine înv???mântul superior canadian ?i relativ bine înv???mântul superior românesc dup? experien?a ultimilor 8 ani de când sunt profesor la Arad unde predau bilingv englez?/roman? cât ?i experin?a de 15 ani de la Universitatea Politehnica Timi?oara.

Legat de investi?iile în înv???mânt a? men?iona c? ele trebuie s? aib? o tripl? valen??: ridicarea calit??ii procesului educa?ional ?i de cercetare (forme noi de predare, institute de cercetare, etc.), financiar? (re?ele IT, laboratoare) ceea ce înseamna dotare spre mileniul al III-lea pentru a putea fi partneri adevara?i ?i nu numai ca români ci ?i ca cet??eni ai Europei, precum ?i moral? (responsabilitate, acontabilitate, precum ?i reala pre?uire a dasc?lilor).

Cred c? înv???mântul superior românesc are elemente de inteligen?? care caracterizeaz? unii profesori ?i cercet?tori din România. Sistemul îns?, în care este înglobat, este dep??it, pr?fuit, vechi, ?i trebuie remodelat. În acest sens, salut ini?iativa preziden?ial? de a întocmi un raport pentru analiza ?i g?sirea de solu?ii legate de înv???mântul superior românesc. Sunt de acord cu majoritatea provoc?rilor ridicate în acest raport al comisiei preziden?iale, cred îns? c? nu este f?cut? o analiz? complet?.

Salut câteva idei :
- Curriculumul universitar trebuie s? fie bazat pe o economie fundamentat? pe cunoastere.
- Educa?ia continu?.
- Crearea, la nivel na?ional, a unui centru na?ional de preg?tire a managerilor din înv???mântul superior.
- Crearea ARACIS-ului, organism de care apar?in recent, ca evaluator extern. Misiunea lui trebuie îns? ridicat? la cote superioare, nu numai de observator al procesului de înv???mânt, ci ?i ca un element al cuantific?rii cercet?rii ?i înv???mântului superior românesc. Recent, fiind observator extern ARACIS la Bra?ov, am înaintat, în raportul meu, criterii concrete de cuantificare a cercet?rii, similare cu cele din înv???mântul superior canadian.

Câteva propuneri:

- Deviza universitar? propus? „Profesionalism, Elegan??, Inova?ie”
- Ecua?ia universitar? propus? « Universitatea + Companiile = Inova?ie »
- S? se alterneze în înv???mântul superior românesc modulele de predare cu cele de practic? real? în produc?ie. A? aminti, în acest sens, c? Universitatea Waterloo din Ontario, care a implementat acest lucru (alternan?? de patru luni predare, patru luni practic?) este una dintre universit??ile cu cel mai mare succes din Canada.
- ?inând cont c? a avut loc o diluare a calit??ii înv???mântul superior românesc – în ceea ce prive?te atât procesul de înv???mânt cât ?i calitatea profesorului - propun:
a) Reiterarea no?iunii de valoare academic?.
b) Asigurarea faptului c? competen?a ?tiin?ific? este singurul criteriu în acordarea unei pozi?ii universitare.
c) Înt?rirea democra?iei universitare, prin alegeri democratice ?i prin transparen?a deciziilor.
d) Ierarhizarea universitatilor; împ?r?irea universit??ilor în trei categorii: universit??i care au dreptul s? organizeze toate cele trei cicluri de studii (doctorat, masterat, licen??), universit??i care au dreptul s? organizeze doar studii de masterat ?i licen??;  universit??i care au dreptul s? organizeze doar studii de licen??
e) Atragerea in Romania a profesorilor valoro?i, inclusiv din diaspor?.
f) Principiul finan??rii universit??ilor pe posturi didactice ?i nu pe baza num?rului de studen?i echivalen?i. În momentul de fa??, exist? universit??i de stat la care num?rul de studen?i cu tax? este mai mare decât cel al studen?ilor bugeta?i. Aceste universit??i devin “fabrici de diplome”. Num?rul de studen?i pe cadrul didactic dep??e?te cu mult standardele europene de calitate.
g) Unversitatile de stat pot fi asimilate agentiilor de stat ale caror venituri au trecut la buget. Nu poti fi autonom financiar, sa practici autosalarizare, profitand de baza materiala a statului. Universitatile de stat raman cu autonomie referitoare la curricula, programe de studii, de resursa umana, dar nu financiara, care ar reprezenta o privatizare de facto.
h) Supranormarea cadrelor didactice. Activitatea unui cadru didactic inseamn? un întreg ansamblu de alte activit??i complementare, cea mai important? component? fiind cercetarea ?tiin?ific?. Trecerea la sistemul de finan?are pe posturi didactice (sau pe cicluri de studii) în universit??ile de stat, dublat de interdic?ia de a sus?ine mai mult de o norm? în plus la forma de plat? cu ora.
i) Depolitizarea ?i descentralizarea real? ?i imediat?, managerial?, financiar?, curricular? ?i de selectare a personalului.
j) Lustra?ia in educa?ie ?i cercetare. Indep?rtarea plagiatorilor. Interzicerea ocup?rii de func?ii de conducere de c?tre fo?tii colaboratori ai securit??ii
k) Initierea unui proces de reevaluare a titlurilor universitare si doctorale, acordate in ultimii 20 de ani, de catre colective de aceeasi specialitate din universit??i de prestigiu
l) Evaluarea in vederea acredit?rii ?i autoriz?rii in inv???mantul superior sa fie realizat? de agen?ii specializate din ??ri ale UE, cu referen?ialele aplicate in SEIS, Spa?iul European al Inv???mantului Superior
m) Cre?terea accesului la informa?ie. În viitor se vor dezvolta ?i la noi universit??i virtuale. V?d îns? acest proces nu extremist, ci ca o combinare între elementele digitale de pe web (de exemplu cursurile profesorilor ?i alte materiale didactice) ?i faptul c? trebuie s? avem cu studen?ii no?tri comunicare direct?, fa?? în fa??. Probabil îns? c? ne vom întâlni mai rar cu ei, dar trebuie s? ne întâlnim.
n) Restabilirea demnit??ii profesionale a profesorilor ?i a cercet?torilor. În acest sens, trebuie ridicat? rela?ia student-cadru universitar la un nivel înalt ?i profesional. . Profesorii sunt sufocati si total nemotivati. Sa le dam un semn ca merita sa munceasca si sa ramana in Romania.
Observatie
F?r? reform? in inv???mantul superior, s?r?cia cultural? se va extinde ca o pelagra.

- Una dintre am?r?ciunile mele este generat? de faptul c? unii studen?i români nu î?i practic? meseria dup? absolvire. Aceasta înseamn? irosire mare de energie ?i de cost. Trebuie g?site mecanisme de atragere a studen?ilor în domeniile în care s-au preg?tit. Pe de alt? parte, exist? un nucleu de studen?i români, talenta?i ?i sârguincio?i, în care sunt încapsulate speran?ele progresului României spre un viitor european în care cred din toat? inima.
- A? dori s? reliefez un alt aspect foarte important, ?i care lipse?te din raportul pre?edintelui Traian B?sescu: a? propune o colaborare real? ?i eficient? cu profesorii români din diaspora. Diaspora s? fie luat?, efectiv, în serios, s? se dep??easc? nivelul inten?iilor. S? se sfâr?easc? cu sintagmele « las? c? ?tim noi mai bine » sau « merge ?i a?a ». Eu cred c? unii profesori români din diaspora a?teapt? s? vin? cu adev?rat acas?, eventual pe o perioada limitat? de timp (concediu sabatic, profesor invitat, etc.). În acest sens, ar fi salutar? implementarea cât mai rapid? a legii românilor de pretutindeni. Se vorbe?te f?r? rezultate concrete, de ani de zile, despre înfiin?area Consiliului Consultativ a Românilor de Pretutindeni, pe lâng? Parlament. Cred c? acesta ar putea oferi direc?ii de colaborare între diaspora ?i ?ar?, cu condi?ia esen?ial? s? fie tratate cu seriozitate ?i profesionalism. Dac? ne uit?m la alte ??ri, care conlucreaz? bine cu diaspora (s? d?m Ungaria ca exemplu) nu numai ca inten?ie, ci ?i ca fapte, se observ? imediat repercursiunile, care în cazul nostru ar fi ?tiin?ifice. Pân? acum a lipsit îns? determinarea guvernan?ilor “to make it happen”. La Arad exist?, spre binele ora?ului, o atitudine de atragere a profesorilor din diaspor?, spre beneficiul comunit??ii locale ?i universitare, dar cred c? nu este o atitudine generalizat? în România, ?i este p?cat.

Unele diferen?e legate de sistemul educa?ional superior dintre Romania ?i Canada includ:
a) dot?rile universit??ilor;
b) atitudinea profesorilor;
c) modul în care este predat? materia.

Remarc?:
Sistemul canadian încearc? s? combine teoria cu practica. Este destul de pragmatic: te pune s? gânde?ti f?r? s? pun? accent pe memorizare, ?i dezvolt? mult abilit??ile de comunicare. Ca un exemplu, un examen poate consta din alc?tuirea unui dosar cu articole din ziarele din Canada în care trebuia s? se identifice toate conceptele studiate la curs.

a) Chiar dac? exist? unele dot?ri în ?ar?, în general ele sau nu sunt între?inute la zi sau func?ioneaz? cu capacitate limitat?.
b) Legat de atitudinea profesorilor în ?ar? în general profesorul este o fântân? de cuno?tin?e, autoritar ?i mândru, intangibil, uneori chiar arogant datorit? superiorit??ii lui fa?? de studen?i. În Canada, profesorul este mai curând un partener de lucru mai competent sau mai experimentat, un ghid care nu face parad? de cuno?tin?ele sale ?i care, dimpotriv?, este gata oricând s?-?i recunoasc? limitele ?i s? r?spund? la unele întreb?ri mai târziu. F?r? cadouri, f?r? copiat. Exist? competi?ie.
c) Spre deosebire de România unde profesorii în general detest?, s? fie întreba?i, contrazi?i sau corecta?i din banc?, aici discu?ia în contradictoriu ?i exprimarea unor p?reri deosebite asupra unui subiect care se studiaz? face parte din atmosfera normal? de înv??are. Cursul nu este un monolog ci mai degrab? un dialog activ în folosul studen?ilor. Se pune un mare accent pe comunicare, în?elegere în clas? ?i creativitate. Exist? un volum de munc? s?pt?mânal, sus?inut ?i ritmic. Subiectele examenelor acoper? aproape toat? materia. Studen?ilor le place universitatea, vin cu pl?cere la cursuri, sunt interesa?i, doresc s? ob?in? aptitudini care s? le declan?eze ?i s? le men?in? joburi cât mai bune.

Relativ recent am primit un material legat de promovarea unor reforme educa?ionale în Canada. Raportul presiden?ial Canadian sugereaz? dublarea burselor studen?ilor care studiaz? în domeniile ?tiin?e ?i tehnologie.
Ideile din dosarul „Mobilizând S & T în avantajul Canadei” includ:
- rolul crucial al ?tiin?ei ?i tehnologiei pentru construirea unei economii puternice care va genera joburi ?i nivel de via?? mai ridicat;
- avantaj antreprenorial (translatarea cuno?tintelor în aplica?ii comerciale practice);
- avantaj de cuno?tin?e (generarea de idei noi ?i inova?ii precum ?i atingerea excelen?ei la standarde globale)
- avantaj uman (atragerea ?i re?inerea personalului înalt calificat)

Modelul ofertelor educa?ionale bazate pe calitatea ?i cantitatea competen?elor dobândite precum ?i pe gradul de satisfac?ie al studen?ilor ?i angajatorilor

Ofertele educa?ionale, in contextul societ??ii cunoa?terii, pot fi ordonate dupa scoruri (valori intre 0 si 1) ceea ce are la baz? un model input-output al competen?elor dobândite in cadrul procesului educa?ional. Informa?iile de tip input-output, calitative ?i cantitative, sunt provenite din r?spunsurile date de c?tre un esantion reprezentativ de studen?i ?i angajatori. Modelarea unui proces educa?ional dup? Widham-Chapman (1990) poate fi descris prin patru componente principale independente: inputurile (studen?ii, cadrele universitare implicate, personalul de administra?ie, resursele financiare ?i materiale utilizate, nevoia de cunoa?tere ?i expertiz? pe termen scurt ?i mediu a agen?ilor economici), procesul insu?i (oferta educa?ional? sus?inut? de suportul logistic si tehnic), outputurile ob?inute (performan?ele exprimate prin note, calificative, rezultate la concursuri, gradul de satisfac?ie al absolven?ilor, gradul de angajare ?i reten?ie a absolven?ilor de c?tre companii, gradul de satisfac?ie al angajatorilor, etc.) dar ?i rezultatele ob?inute ?i comensurate in timp cum ar fi competen?ele dobândite, logica ?i formarea structural? a manierii de gândire, abilita?ile de analiz? ?i sintez?, atitudini sociale ?i umane, etc.
Performan?ele ob?inute prin procesul educa?ional se m?soar? pentru fiecare unitate de inv???mant prin diverse forme posibile cum ar fi: num?rul de spin-off-uri (rezultate ale cercet?rii ?tiintifice ?i ale ideilor promovate puse in practic?), num?rul de start-up-uri (inova?ii ?i inven?ii puse in practic?), num?rul de discipline facultative introduse in curricula la solicitarea agen?ilor economici / num?rul de absolven?i care au urmat aceste cursuri angaja?i de agen?ii economici respectivi, realizarea de criterii de performan?? clare ?i introducerea procedurilor de monitorizare a activit??ii cadrelor universitare in corelare cu criteriile de performan??, introducerea sistemului de management al calit??ii ISO 9001-2001 in activitatea administrativ? ?i cea de management in unit??i de inv???mânt (universit??i, facult??i, departamente, catedre, cursuri, etc.). Se asociaz? apoi un model de transformare a resurselor umane ?i materiale input-output cu creare de feed-back multiplu cu ajutorul c?ruia se m?soara eficien?a (scorul) fiec?rei unit??i. Eficien?a presupune atingerea unor ?inte dorite cu un cost mic sau atingerea majorit??ii acestora f?r? a cre?te costurile. O ofert? educa?ional? este eficient? dac? este ?i eficace deci dac? i?i atinge ?elurile precizate atât de natur? educa?ional? cât ?i social?.
In procesul educa?ional, ca proces de tranzi?ie spre pia?a muncii, studen?ii trebuie s?-si lege cuno?tin?ele acumulate cu o serie de competen?e analitice ?i sintetice dar ?i cu abilit??i de rezolvare a unor probleme practice, specifice locului de munc?. In acest context, Stasz (2001) vorbe?te de dou? tipuri de competen?e: voca?ionale (strict legate de domeniul specializ?rii) ?i generice (generale, abilit??i de inv??are, analitice, sintetice ?i practice).
Pentru monotorizarea func?ion?rii unit??ii de inv???mant se introduc criterii de performan?? bazate pe strategia stabilit?. Strategia porneste de la analiza situa?iei existente, stabilirea unor ?inte clare care produc efecte economice ?i sociale m?surabile, identificarea modalit??ilor de atingere a ?intelor, calcularea costurilor necesare precum ?i identificarea clar? a surselor de finan?are.

În loc de concluzie
?inând cont de globalizarea academic?, economic?, lingvistic?, de faptul c? avem o economie orientat? spre pia??,
- universit??ile deschise vor fi tot mai numeroase,
- programele interna?ionale de schimburi se vor intensifica,
- practica în produc?ie va cre?te în pondere,
- vor ap?rea cursuri hibride (o parte dintre ele vor fi digitale, iar o parte în clas?), se vor sofistica instrumente care vor ajuta la procesul educa?ional (I-Pod, I-Phone),
- se va dezvolta ?i mai mult atitudinea antreprenorial? în universit??i.
Toate acestea vor duce la o calitate sporit? a înv???mântului superior. Universit??ile vor supravie?ui fiindc? societatea trebuie s? le lase s? fie impar?iale ?i ra?ionale. Pe de alt? parte, vor prinde forme noi, datorit? noilor tehnologii care vor fi aplicate. Contactul uman în procesul educa?ional, chiar dac? va fi mai pu?in, este esen?ial ?i trebuie s? persiste. Nimic nu poate înlocui pl?cerea unui profesor universitar care în fa?a unei clase de studen?i, predând elemente noi, simte cum roti?ele interioare în min?ile acestor studen?i se învârt, sunt încânta?i de descoperirea de noi cuno?tin?e ?i revin, chiar dup? terminarea universit??ii, s? î?i caute fo?tii profesori, pentru a r?mâne în contact, a introduce în practic? noile descoperiri sau pentru a purta discu?ii intelectuale.

Studentul trebuie s? vin? la facultate nu pentru o diplom? atârnat? pe perete, ci ca s? ob?in? cuno?tin?e, aptitudini pe care s? le aplice în practic? ?i care s?-i produc? satisfac?ii profesionale. Predau de opt ani în Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad ?i am un nucleu de astfel de studen?i, chiar în clasele mele. Am îns? ?i studen?i pe care îi cunosc numai în timpul sesiunilor de examene. P?cat!

E. Roventa

Permalink.